Nota mea:

Daca prin film / serial politist tipic britanic intelegeti ceva de genul “Midsomer murders”, “Inspector Morse” sau “Sherlock Holmes”, atunci pelicula “The Oxford murders“ nu se apropie foarte mult de ideea pe care v-ati faurit-o anterior despre Anglia, despre celebra Scotland Yard, despre detectivii ei particulari sau despre criminalii ei, eu personal avand momente cand am asemanat acest film mai degraba cu “Zodiac-ul” lui David Fincher datorita atmosferei sumbre si imaginilor sterse si obscure, in tonuri dominante de verde. Probabil ca aici intervine si viziunea scenaristului si regizorului de origine spaniola Alex de la Iglesia, motiv pentru care, chiar daca majoritatea actorilor implicati in acest proiect sunt englezi si chiar daca filmul este realizat in intregime la Londra si la Oxford, nu ai impresia ca respiri prin toti porii aerul acela specific britanic si nici ca regasesti atmosfera aceea conservatore, detasata si glaciala a unei Anglii patriarhale, inchise ermetic in propriile traditii si obiceiuri.

Nu mai vizionasem de multa vreme un film cu intriga politista Citeste mai departe »

Nota mea:

Intr-un concurs (la propriu, prietenii chiar stiu de ce) de imprejurari am vazut aseara in compania a inca 98 de amici (atatia trebuiau sa fie, nu i-am numarat ) unul dintre cele mai bune filme de actiune ale anului. Neasteptat de captivant, plin de adrenalina si umor.

Filmul este bazat pe o banda desenata creata de scotianul Mark Millar si regizat de noua senzatie a Rusiei, Timur Bekmambetov, cel cu trilogia (Night Watch, Day Watch si nelansatul inca Twilight Watch). Acesta din urma a fost remarcat de catre producatorii americani prin efectele sale speciale si ideile sale traznite din primele lui filme. Cu siguranta vom mai auzi de el in viitorul foarte apropiat…

Scotianu’ (tot scotian ) James McAvoy face cu adevarat un rol de neuitat, pe masura talentului sau subestimat… “He (really) is The Man!”. El il interpreteaza pe Wesley Gibson, un tanar de 25 de ani, cu o viata destul de sumbra si cenusie la inceputul filmului. Stiind ca prietena il inseala cu seful lui, fiind atacat zilnic de o grasuna fara scrupule la serviciul lui plin de rutina, se indoapa Citeste mai departe »

Nota mea:

Fiind regizat de către cehul Milos Forman, de la care ne-au provenit pelicule valoroase precum “The people vs. Larry Flynt” şi “One flew over the cuckoo’s nest” sau pelicule cu iz de epocă precum “Valmont” sau “Amadeus“, avandu-i în distribuţie pe Natalie Portman şi Javier Bardem şi o acţiune care se desfăşoară pe fundalul unei perioade tumultuoase din istoria Spaniei sfarşitului de secol XVIII şi începutului de secol XIX, filmul “Goya’s ghosts“ deţinea premisele necesare pentru a capta atenţia spectatorului şi pot afirma că, spre deosebire de recent vizionatul „Love in the time of cholera” care mi-a lăsat un gust amar, nu am fost dezamăgită de acesta şi nu am avut nici un moment impresia că am pierdut 113 minute din viaţa mea degeaba. În ceea ce mă priveşte chiar şi simplul fapt că după vizionare am simţit nevoia să caut informaţii suplimentare despre viaţa marelui pictor Francisco Goya şi să mă aplec mai îndeaproape asupra picturilor şi gravurilor lui celebre a constituit un mare plus, motiv pentru care am privit acest film inclusiv ca pe o lecţie necesară de istorie şi de cultură, ca pe o incursiune în lumea magică a artei şi a culorii.

Nu se poate spune că personajul lui Francisco Goya (interpretat acceptabil de către actorul suedez Stellan Skarsgard) este adevăratul protagonist al acestui film, rol care Citeste mai departe »

Nota mea:

want some candy ? … here’s some candy…

Din cand in cand merita sa mai faci niste pauze de respiro si sa o iei mai lent cu filmele serioase. In momente ca astea unuia ca mine, filmele kung fu sau clasicele “filme cu bataie” (mi-a ramas din copilarie vorba asta) ofera acea buna meritata pauza. Asa ca daca ati auzit de noua revelatie in materie de filme cu arte martiale – Tony Jaa si daca cumva se intampla sa va si placa filme de acest gen, sunteti impresionati de acrobatii meseriase, va invit sa vizionati – CHOCOLATE.

Binenteles ca niciodata nu am avut cine stie ce asteptari de la astfel de filme, poate doar spectacol vizual sau mindless entertainment. Maniera in care sunt realizate uneori asemenea filme trebuie atent abordata. Orice film de acest gen trebuie sa impresioneze intr-un fel, sa aduca ceva nou si total impresionant in materie de actiune. De aceea desi subiectul filmului este de-a dreptul rural acesta reuseste totusi sa aduca ceva nou prin trasnita idee si motivatie de a scoate cumva violenta Citeste mai departe »

Nota mea:

Filmul asta ar fi avut un succes si mai mare daca purta din start numele “vagina dentata”. Nu numai ca are o sonoritate mai mare dar parca ciuleste urechile si trezeste un interes deosebit. Daca titlul nu-si face efectul atuncea subiectul nu da gres. Povestea se desfasoara intr-o suburbie americana idilica dominata de culori linistitoare de verde. Doar ca imaginea imaculata a societatii este completata de prezenta unei centrale atomice operationala care justifica diagnosticul domnisoarei in cauza. Tanara adolescenta Dawn face parte dintr-un grup numit The Promise, grup care practica abstinenta pana la casatorie. Desi contureaza imaginea unei virgine care parca umbla cu o pancarta pe care scrie: VIRGIN 4 LIFE, Dawn devine hormonal activa dupa ce cunoaste un tanar pe nume Toby si toate convingerile se muta sub semnul intrebarii.

Sexual Parasite: Killer Pussy este un film al caruit titlu m-a determinat imediat sa il vad dar care a si reusit foarte lejer sa scoata in evidenta cat de bolnav poate Citeste mai departe »

Nota mea:

“This is our city! Whoever they send here, we’re gonna catch them, we’re gonna kill them, and we’re gonna EAT them!”

Oricat de mult m-as forta sa iau in serios replica “You’re going there? If there is such a thing as hell on earth, that’s it” – nu pot sa ma abtin sa nu ma gandesc ca am crezut ca am depasit de mult stadiul in care un film, care totusi se vroia a fi chiar putin mai crud decat ceea ce am vazut in ultima vreme, inca mai are un scenariu cu asemenea replici. Dar nu asta este problema. Filmul se integreaza elegant in categoria filmelor relaxante, de duminica dupa-amiaza in care totul se serveste cat se poate de cald si calm. Din trailer filmul promite marea cu sarea si nu greseste deloc. Nu are ambitii si nici iluzii. De aceea filmul luat si servit pe spate este o portie de 2 ore de relaxare si violenta murdara dar bine-venita.

Premisa scapa din start cu clasica reteta a virusului mortal care loveste o tara raspandindu-se in mod alarmant si manifestandu-se dezgustator fara preferinte la toti locuitorii. Imaginea post-apocaliptica a Marii Britanii este autentica, lovita de acest virus care nu poate fi tratat Citeste mai departe »

Nota mea:

Marturisesc ca atunci cand am selectat pentru vizionare filmul „Numb“, scris si regizat de catre canadianul Harris Goldberg, aveam o oarecare idee despre subiectul acestuia pentru ca ii facusem anterior descrierea pe site-ul cinema rx, dar credeam ca se incadreaza mai degraba in categoria comediilor decat in cea a dramelor. Dupa ce am reusit sa-l vad pe-ndelete am ajuns la concluzia ca oricate faze haioase ar contine si oricat de amuzante ar fi replicile unora dintre personaje, cu greu ai putea afirma despre un film al carui erou principal sufera de o grava tulburare de personalitate, de atacuri de panica si de crize de anxietate care ii transforma viata intr-un cosmar ca mai poate fi o comedie si mai poate starni hazul nebun al celor care il vizioneaza.

Pe scurt, un scenarist in varsta de 36 de ani pe nume Hudson Milbank, interpretat surprinzator de bine si de credibil din punctul meu de vedere de catre Matthew Perry (simpaticul si charismaticul Chandler Bing din serialul „Friends”), face abuz de consum de marijuana intr-o noapte Citeste mai departe »

Nota mea :

Indiana Jones 4 – “giddy as a fanboy”

Daca ar fi sa fac cativa pasi cu spatele in trecut la momentele decisive care au modelat ceea ce as numi spiritul unui copil ahtiat dupa filmele tari ale anilor 80′ cred ca m-as opri in multe locuri dar in mod cert m-as opri si as reflecta la prima oara cand am vazut pe caseta video VHS – Temple of Doom … La scurt timp dupa am devorat Raiders of the Lost Ark si The Last Crusade. Astea sunt filmele lor de copilarie … a lui Steven Spielberg si George Lucas care s-au strecurat atat de bine in preferintele tuturor incat imi aduce si mai mult aminte ca din acest punct de vedere nu m-am maturizat nici macar un gram in plus, ba mai mult de atata constientizez cat de mult nu vreau sa cresc.

Indiana Jones 4 este doar partial acel lung si anevoios drum care trebuie parcurs pentru a atinge nirvana cinematografica la care sa spunem ca unii ar aspira. Plasat intr-un scaun foarte confortabil vad sigla de la Paramount si constientizez foarte dur ca voi vedea un nou film Indiana Jones si pot respira regulat – It’s HERE, He’s BACK … acelasi doctor Jones la fel de nepasator, cu mainile in buzunar si foarte relaxat in fata noilor inamici. Dupa vorba, dupa port, Indiana Jones ajuns la o varsta mai inaintata – au trecut 19 ani de la ultima aventura – are aceeasi atitudine neschimbata cu un joc dur si foarte realist care imi lasa impresia unui Gary Cooper al zilelor noastre. Ceea ce inca ma surprinde dupa atatia Citeste mai departe »

Nota mea:

Dupa trecerea unei decade de la primul film “Funny games”, regizorul si scenaristul german Michael Haneke revine in forta cu un remake intitulat “Funny games U.S.“, care mi-a lasat o impresie extraordinara si m-a determinat sa fiu in total dezacord (cu toate riscurile pe care le implica acest lucru) cu notele primite pe nedrept in opinia mea de catre acesta pelicula pe IMDB sau chiar pe site-ul cinema rx.

Situata undeva la granita dintre drama, horror si thriller psihologic de buna calitate, avandu-i in distributie pe Tim Roth, Naomi Watts si Michael Pitt (care nu mai sunt de multa vreme niste necunoscuti pentru consumatorul de cinematografie pe paine) si abordand tema mult uzitata a unei familii luate ostatice in propria casa de niste criminali psihopati intr-o maniera noua, originala si plina de neprevazut, pelicula “Funny games U.S.” reuseste sa dozeze perfect suspansul si sa te faca sa exclami atunci cand genericul de final ti se deruleaza prin fata ochilor mariti de surpriza: “Nu as fi crezut niciodata ca Citeste mai departe »

Nota mea:

Dupa ce am vizionat cateva pelicule care mi-au lasat un gust amar, a fost o reala incantare pentru mine sa descopar filmul “Cassandra’s dream“, scris si regizat de catre Woody Allen, filmat in intregime in Anglia si bucurandu-se de aportul a doi tineri actori talentati, care incep sa-mi placa din ce in ce mai tare pe masura ce vad mai multe roluri ale lor – scotianul Ewan McGregor si irlandezul Colin Farrell, precum si de prezenta in distributie a lui Tom Wilkinson, de doua ori nominalizat la premiile Oscar. Pot spune ca atat de mult m-a captivat filmul despre care va vorbesc incat l-am urmarit cu sufletul la gura in prima seara si am decis sa repet experienta in seara imediat urmatoare, ceea ce nu mi se intampla prea des.

Titlul englezesc al peliculei – “Cassandra’s dream” – este ales in mod inspirat, facand trimitere la mitologia greaca in care Cassandra, fiica regelui Priam si a reginei Hecuba din Troia, era inzestrata de catre zeul Apollo cu darul profetiei si blestemata totodata ca nimeni sa nu se increada in predictiile ei. Deoarece eroii principali – fratii Ian si Terry Blaine – decid sa boteze barca cu panze pe care tocmai si-au achizitionat-o cu acest nume este lesne de prevazut ca respectiva barca va juca un rol semnificativ in destinele lor si va avea o functie premonitorie, practic conflictul filmului rezolvandu-se in final tocmai la bordul acestei ambarcatiuni. Am remarcat Citeste mai departe »