Nota mea:

“Cei care fac o jumatate de revolutie, isi sapa singuri mormantul”.

O curiozitate ce nu ma caracterizeaza ma indeamna cateodata sa citesc parerile altor cinefili cu privire la filmele pe care intentionez sa le vizionez eu insami, dar incerc pe cat posibil sa merg pe drumul meu si sa nu ma las absolut deloc influentata de opiniile pozitive sau negative ale celorlalti. Astfel, in ceea ce priveste pelicula “August“ a regizorului Austin Chick, daca as fi studiat anterior comentariile unui utilizator al celebrului IMDB si as fi fost un fel de trestie care se inclina la stanga sau la dreapta dupa cum bate vantul, probabil ca i-as fi pus deja eticheta de “plictisitor” si “anost” si nu l-as fi considerat demn sa-i arunc nici macar o privire cu coada ochiului. Si uite asa productia ar fi ajuns la cosul de gunoi al istoriei, fara sa merite neaparat o asemenea soarta.

Daca cineva se asteapta sa primesca de la scenariul lui Howard A. Rodman actiune pe banda rulanta, suspans, adrenalina, sange alergat prin vene sau ritm naucitor de alert inseamna ca a gresit adresa pentru ca – fiind vorba despre o drama – este logic ca filmul “August” trebuie sa puna mai degraba accentul pe sentimente interiorizate, pe conflicte de constiinta si pe deosebirile de temperament si atitudine ale personajelor principale din care sa rezulte o infruntare complexa de idei. Mie personal filmul nu mi s-a parut plictisitor chiar daca ceea ce numim generic actiune absenteaza cu desavarsire, ilustrandu-se in schimb perfect ideea ca de la marire la cadere si de la extaz la agonie nu este decat un pas, ca o granita foarte fragila delimiteaza victoria de esec si ca tine de intelepciunea fiecaruia sa gestioneze corect situatiile de viata cu care se confrunta.

Pe scurt, avem de-a face cu doi frati cum nu se poate mai deosebiti in ceea ce priveste comportamentul si modul de a relationa cu oamenii din jur, care sunt fortati sa colaboreze de vreme ce sunt actionarii principali la o companie de tehnologie informatica de ultima generatie numita Landshark, careia i-au pus bazele cu aproximativ o jumatate de an in urma si care, dupa un succes financiar fulminant si de scurta durata, care le-a umplut conturile cu 387 de milioane de dolari, a ajuns acum in pragul falimentului din cauza prabusirii bursei. Charismaticul Tom Sterling (interpretat de catre Josh Hartnett, pe care eu personal nu il mai vazusem din filmul “Pearl Harbor” in care l-a intruchipat pe frumuselul Danny Walker) este ambitios, orgolios, incapatanat, dezinvolt si petrecaret, fiind inzestrat cu o capacitate extraordinara de a-i cuceri pe oameni cu vorbe inteligent ticluite, motiv pentru care se erijeaza in purtatorul de cuvant al firmei si cel care iese intotdeauna in evidenta atat la simpozioane pe teme informatice, cat si la intalniri de afaceri sau in cluburi de noapte. Tom este asemenea unui cal salbatic si naravas, greu de stapanit sau de controlat, care spune intotdeauna verde in fata ceea ce gandeste (indiferent de consecinte) si care debordeaza de tupeu si personalitate. Fratele lui Joshua Sterling (Adam Scott) este extrem de destept, foarte bun profesionist, dar genul de persoana rationala, calculata, plina de tact si bun-simt, care are acasa o sotie pe nume Morela si un bebelus pe nume Jake si o ipoteca de platit, ceea ce il face mai responsabil si mai cu capul pe umeri.

Nu intamplator compania celor doi frati Sterling se numeste Landshark deoarece, in momentul in care incepe sa aiba probleme financiare grave, iar lipsa de lichiditati risca sa o puna pe butuci, se ivesc o serie de rechini ai marilor corporatii, care vor sa aplice in practica proverbul potrivit caruia “pestele cel mare il inghite pe cel mic” si care pun conditii umilitoare si inacceptabile pentru a finanta firma amenintata cu falimentul cu banii necesari pentru a ramane in viata. Cantaretul David Bowie, care are o aparitie fulguranta in acest film, intra in pielea unui arogant si dur om de afaceri de la compania Barton – Ogilvy, care isi propune sa preia 50% din actiunile firmei Landshark si controlul asupra Consiliului de Administratie, cu conditia de a scapa de incomoda si suparatoarea prezenta a lui Tom Sterling. Dilema morala … Cum ar trebui sa procedeze Tom Sterling in aceasta situatie-limita? Sa ii trimita la naiba pe cei doi rechini de uscat care vor sa distruga tot ceea ce au construit el si fratele sau pornind de la zero (asa cum face de  obicei cu persoanele care il calca pe nervi) sau sa accepte un imens sacrificiu personal si sa se dea la o parte din firma pentru binele lui Joshua, al lui Melanie si al contabilului Dylan, care si-ar pastra locurile de munca si pozitiile de conducere? Raspunsul il veti descoperi singuri vizionand filmul, daca veti avea rabdarea si calmul necesare pentru a rezista pana la final.

Asa cum duce lipsa de actiune, filmul “August” duce lipsa si de intrigi sentimentale sau episoade erotice, cu exceptia unor scurte si neaprofundate insertii ale unei relatii amoroase interrasiale intre Tom Sterling si fosta lui iubita de culoare Sarrah, o designera de interioare talentata, care tocmai s-a intors de la studii din Spania. In ceea ce priveste perioada cronologica in care este plasata “actiunea” peliculei, desi nu se face nici o referire concreta in acest sens, este evident ca este vorba despre sfarsitul anului 2000 si primele opt luni ale anului 2001 deoarece apar secvente televizate cu alegerea presedintelui George W. Bush, cu divortul actorilor Tom Cruise si Nicole Kidman si cu decesul cantaretei Aaliyah intr-un accident de avion.

Nota 7 din partea mea pentru pelicula “August” si recomandarea de a-l urmari numai daca nu sunteti fani ai filmelor de actiune si daca aveti suficient timp si suficienta liniste sufleteasca ca sa il savurati fara sa va plictiseasca de moarte lipsa lui de nerv.

Poze August

Trailer August

Subtitrare August

No related posts.