Nota mea:

want some candy ? … here’s some candy…

Din cand in cand merita sa mai faci niste pauze de respiro si sa o iei mai lent cu filmele serioase. In momente ca astea unuia ca mine, filmele kung fu sau clasicele “filme cu bataie” (mi-a ramas din copilarie vorba asta) ofera acea buna meritata pauza. Asa ca daca ati auzit de noua revelatie in materie de filme cu arte martiale – Tony Jaa si daca cumva se intampla sa va si placa filme de acest gen, sunteti impresionati de acrobatii meseriase, va invit sa vizionati – CHOCOLATE.

Binenteles ca niciodata nu am avut cine stie ce asteptari de la astfel de filme, poate doar spectacol vizual sau mindless entertainment. Maniera in care sunt realizate uneori asemenea filme trebuie atent abordata. Orice film de acest gen trebuie sa impresioneze intr-un fel, sa aduca ceva nou si total impresionant in materie de actiune. De aceea desi subiectul filmului este de-a dreptul rural acesta reuseste totusi sa aduca ceva nou prin trasnita idee si motivatie de a scoate cumva violenta Citeste mai departe »

Nota mea:

Filmul asta ar fi avut un succes si mai mare daca purta din start numele “vagina dentata”. Nu numai ca are o sonoritate mai mare dar parca ciuleste urechile si trezeste un interes deosebit. Daca titlul nu-si face efectul atuncea subiectul nu da gres. Povestea se desfasoara intr-o suburbie americana idilica dominata de culori linistitoare de verde. Doar ca imaginea imaculata a societatii este completata de prezenta unei centrale atomice operationala care justifica diagnosticul domnisoarei in cauza. Tanara adolescenta Dawn face parte dintr-un grup numit The Promise, grup care practica abstinenta pana la casatorie. Desi contureaza imaginea unei virgine care parca umbla cu o pancarta pe care scrie: VIRGIN 4 LIFE, Dawn devine hormonal activa dupa ce cunoaste un tanar pe nume Toby si toate convingerile se muta sub semnul intrebarii.

Sexual Parasite: Killer Pussy este un film al caruit titlu m-a determinat imediat sa il vad dar care a si reusit foarte lejer sa scoata in evidenta cat de bolnav poate Citeste mai departe »

Nota mea:

“This is our city! Whoever they send here, we’re gonna catch them, we’re gonna kill them, and we’re gonna EAT them!”

Oricat de mult m-as forta sa iau in serios replica “You’re going there? If there is such a thing as hell on earth, that’s it” – nu pot sa ma abtin sa nu ma gandesc ca am crezut ca am depasit de mult stadiul in care un film, care totusi se vroia a fi chiar putin mai crud decat ceea ce am vazut in ultima vreme, inca mai are un scenariu cu asemenea replici. Dar nu asta este problema. Filmul se integreaza elegant in categoria filmelor relaxante, de duminica dupa-amiaza in care totul se serveste cat se poate de cald si calm. Din trailer filmul promite marea cu sarea si nu greseste deloc. Nu are ambitii si nici iluzii. De aceea filmul luat si servit pe spate este o portie de 2 ore de relaxare si violenta murdara dar bine-venita.

Premisa scapa din start cu clasica reteta a virusului mortal care loveste o tara raspandindu-se in mod alarmant si manifestandu-se dezgustator fara preferinte la toti locuitorii. Imaginea post-apocaliptica a Marii Britanii este autentica, lovita de acest virus care nu poate fi tratat Citeste mai departe »

Nota mea :

Indiana Jones 4 – “giddy as a fanboy”

Daca ar fi sa fac cativa pasi cu spatele in trecut la momentele decisive care au modelat ceea ce as numi spiritul unui copil ahtiat dupa filmele tari ale anilor 80′ cred ca m-as opri in multe locuri dar in mod cert m-as opri si as reflecta la prima oara cand am vazut pe caseta video VHS – Temple of Doom … La scurt timp dupa am devorat Raiders of the Lost Ark si The Last Crusade. Astea sunt filmele lor de copilarie … a lui Steven Spielberg si George Lucas care s-au strecurat atat de bine in preferintele tuturor incat imi aduce si mai mult aminte ca din acest punct de vedere nu m-am maturizat nici macar un gram in plus, ba mai mult de atata constientizez cat de mult nu vreau sa cresc.

Indiana Jones 4 este doar partial acel lung si anevoios drum care trebuie parcurs pentru a atinge nirvana cinematografica la care sa spunem ca unii ar aspira. Plasat intr-un scaun foarte confortabil vad sigla de la Paramount si constientizez foarte dur ca voi vedea un nou film Indiana Jones si pot respira regulat – It’s HERE, He’s BACK … acelasi doctor Jones la fel de nepasator, cu mainile in buzunar si foarte relaxat in fata noilor inamici. Dupa vorba, dupa port, Indiana Jones ajuns la o varsta mai inaintata – au trecut 19 ani de la ultima aventura – are aceeasi atitudine neschimbata cu un joc dur si foarte realist care imi lasa impresia unui Gary Cooper al zilelor noastre. Ceea ce inca ma surprinde dupa atatia Citeste mai departe »

Nota mea:

“Intamplarea” face ca niciodata nu am reusit sa ii pronunt correct numele marelui regizor al misterelor si suspansului – Shyamalan, M. Night Shyamalan. Despre filmele sale as putea adauga ca nu le consider a fi asa bune cum spune lumea buna pe internet. Desi inzestrat cu o rabdare iesita din comun, niciodata nu am reusit sa inteleg nici omul, nici filmele sale. Poate doar Al 6-lea simt l-as putea cumva incadra la capitolul ‘exceptii’. Din pacate The Happening nu este una din acele exceptii.

Zvonurile erau toate aceleasi. The Happening se astepta a fi genul de film “dezastru” la care mergem cu totii ca sa vedem niste efecte speciale cu natura dezlantuita si multe imagini cool cu orase distruse. Dar de fapt suntem mai degraba martorii unui film-dezastru decat spectatorii unui film precum Armagheddon, Deep Impact sau The day after tomorrow. In ciuda faptului ca ecologia este la moda acum, subiectul filmului este usor captivant si relative interesant. Mark Wahlberg – un profesor Citeste mai departe »