Nota mea :

Iata un film ce m-a dezamagit in primul rand datorita nerealismului evident. Adica, viata iti da o cutie cu bomboane, tu o joci la BlackJack bomboana cu bomboana, cand termini bomboanele pui si viata ca miza si, iata ca viata iti intoarce un tort de ciocolata lasandu-ti o singura grija: sa nu versi frisca pe jos. Sa fim seriosi. Care ar fi sansele pentru asta? In nici un caz 51% sau 50% (ca la asta se refera titlul si porecla).

Aciunea ar suna cam asa: Jucatorul 5150 (Joey alias Ethan Embry) este un agent de bursa, dependent de pariuri in orice forma a acestora. Un pestisor in marele ocean al mafiei. El primeste plancton (adica un fel de verzisori ai pestilor) de la balena (Nick alias Bob Gunton) pentru spalare in jet de “business”. Dar pestisorul se indatoreaza la rechin (Tony alias Christopher McDonald) caruia ii da respectivul “plancton”. Nu o sa va vina sa credeti ca si rechinul datoreaza “plancton” balenei si uite asa… rechinul ii frange pestisorului o aripioara, ii ia planctonul balenei ca sa-l dea inapoi acesteia si apoi o omoara (pe balena). Dap… dar il vad pestii spada, vajnici aparatori ai “legei si ordinii” si-l inchid in epava navei (inchisoare). Pestisorul zburda fericit in ocean cu “pestoaica” lui (Ali alias Kathleen Robertson) dar mai ramane o grija: rechinul vrea sange. Dotat cu studii superioare, Citeste mai departe »

Nota mea :

Daca mi-ar fi spus cineva, in primele 10 minute de film, ca la final o sa am o parere buna despre el, probabil ca m-ar fi sters de pe lista persoanelor simpatice (nu ca as fi figurat acolo )si m-ar fi etichetat ca “instabil psihic cu tendinte violente”. Mda… asta este adevarul. Am facut un efort de vointa si nu-mi pare rau. Cam pe atunci fatza mea a listat un prim zambet (de adanca motivatie interioara) si apoi un usor suras. Nu, nu am ras in hohote si daca as fi fost critic de film as fi incadrat filmul nu la genul “comedie” ci la “ironic cu accente triste” desi un astfel de gen nu exista. In plus, pe cat de modeste sunt elementele folosite la realizarea filmului pe atat este de plin de miez.

Centrul actiunii este un magazin de inchirieri casete video VHS din Passaic, New Jersey, magazin ce se presupune a fi locul de nastere al unui pianist de jazz, Fats Waller (alias Thomas Wright Waller, mai putin cunoscut publicului larg) celebru prin anii 30. Aceasta legenda este miezul existentei cladirii in care se afla magazinul si care este amenintata cu demolarea de catre municipalitate, alternativa Citeste mai departe »

Nota mea :

Cred ca ar trebui sa acceptam ca traim intr-o lume marcata de “cronicari”. In copilarie auzisem doar de Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce si credeam ca toate cronicile se invart in jurul lor (deh… cam bateam maidanele in loc sa citesc). Crescand mare am aflat ca exista si alti mari cronicari ce au scris “letopisete” cum ar fi: “The Chronicles of Riddick“, “The Chronicles Of Narnia” si acum dl. Spiderwick si ale domniei sale cronici. Ei bine, va pot spune cu mana pe inima ca nu seamana deloc cu “Letopisetul Tarii Moldovei” Dar daca majoritatea primelor cronici amintite intra la lecturi mai mult sau mai putin obligatorii, ultimele amintite intra la capitolul ENTERTAINMENT.

The Spiderwick Chronicles este o poveste moderna cu zane si goblini. Probabil cea mai mare asemanare este aceea cu “Cronicile din Narnia”. Filmul are la baza prima aparitie a unei serii de carti pentru copii, intitulata “The Spiderwick Chronicles: The Field Guide” aparuta in 2003 ce descrie o lume moderna in care fapturi de basm sunt invizibile ochiului uman pana la dobandirea unei calitati numite “Viziunea” (The Sight) sau la discretia fantasticelor personaje. Aceasta lume este Citeste mai departe »

Nota mea :

Iata un film care mie mi-a adus aminte de “Capcana pentru hoti” (in original “Entrapment”). Si expresia “mi-a adus aminte” nu este gratuita. Constructia scenariului marcheaza, in mare, aceleasi etape. Probabil ca asta este si explicatia ratingului mic obtinut pe site-uri (este adevarat insa ca acest rating este si incipient – adica un numar inca nesemnificativ de subiecti). Cu toate acestea, filmul merita sa i se aloce timpul sau resursele necesare pentru vizionare. O distributie interesanta ii aduce alaturi pe Antonio Banderas si pe Meg Ryan, ce in mod cert nu au nevoie de prezentare, alaturi de Colin Hanks (cunoscut din “Roswell”) si Selma Blair.

Actiunea este construita in jurul agentului FBI, Henry Durand (alias Colin Hanks), ce detine cu acte in regula, o mama usor aeriana numita Marty Durand (alias Meg Ryan). Desi este necesar un efort al imaginatiei pentru a o identifica pe Meg in postura mamei lui Henry la prima sa aparitie, spectatorii pot sta linistiti, aceasta infatisare fiind episodica. Altfel spus, momentul in care Henry isi lasa mama la chemarea datoriei (misiune sub acoperire FBI), “draguta de Meg” avea cca. 170 Kg si se auto alimenta cu bere intre doua fumuri. Doi ani de absenta a lui Henry, il Citeste mai departe »

Nota mea :

Este o comedie (sau o parodie istorica) ce continua seria filmelor “cu actori” in completarea lung metrajele animate care trateaza activitatea micutului sat de gali ce au reusit sa opreasca inaintarea maretului Imperiu Roman datorita unei potiuni miraculoase preparate “on-site”. Aceiasi doi actori francezi, ca si in precedentele filme, intrupeaza personajele principale Asterix (Clovis Cornillac) si Obelix (Gérard Depardieu). Cele doua personaje, desprinse din benzile desenate ale lui Rene Goscinny si Albert Uderzo, sar in sprijinul consateanului lor Alafolix in competitia avand ca premiu mana printesei Greciei, Irina. Nu am spus “competitia” intamplator ci, deoarece mana amintitei printese devine premiu pentru Jocurile Olimpice.

Poate ca ar fi bine sa amintesc ca aceste benzi desenate prezinta o “istorie alternativa” ceea ce le spune privitorilor sa nu caute special non-concordante cu istoria deoarece ele sunt voite. Astfel, contextul ne prezinta un Brutus in calitate de fiu al lui Cezar, un fiu ce se straduieste pe de-o parte sa castige mana printesei Irina iar pe de alta sa-si omoare tatal cu tot felul de mijloace. Spectrul larg de vizionar al acestuia il face sa solicite ca celebra formatiune de lupta a romanilor Citeste mai departe »

Nota mea :

Am stat ceva in cumpana daca sa scriu sau nu despre acest film. Ceea ce m-a convins a fost poate faptul ca am intalnit persoane care au auzit despre doua filme ce trateaza viata lui Edith Piaf, fara a stii ca este vorba de unul si acelasi fim aparut sub cel putin doua nume diferite. Daca in SUA vorbim despre “La Vie En Rose”, in Germania si Franta vorbim despre “La Mome” si cu totii ne referim la aceiasi productie.

“La Mome” este un film biografic, dupa cum am spus deja, se refera la una dintre cele mai mari legende ale Frantei si de ce nu ale Europei, si anume Edith Piaf. Este un film greu de urmarit pentru cei ce cauta “senzationalul” orice ar insemna asta dar, personal, as recomanda sa fie vizionat de toti cei care cred ca au o viata grea pentru ca mama i-a trimis la scoala sau la cumparaturi cand era concertul “George Michael“, sau nu stiu ce meci in direct.

Marturisesc ca am ascultat celebrele piese ale lui Edith Piaf fara sa am cea mai mica idee despre viata acesteia, in afara poate, de mici informatii de genul: bea foarte mult, nu avea cultura, etc. Ei bine, filmul m-a marcat puternic. Este greu de imaginat ca un copil de sex feminin Citeste mai departe »

Nota mea :
O comedie romantica, usoara, pentru toti cei ce au indragit subiectul din “Ghost” (si aceasta nu este o comparatie). Partile amuzante sunt date de gagurile de situatii sau stangaciile personajelor in timp ce dialogurile se situeaza la un nivel romantic (desi este un romantism caracteristic mai mult liceului decat unor oameni in toata firea).

Cuplul Henry (Paul Rudd) si Kate (Eva Longoria Parker) este in plina pregatire de nunta. Kate, o femeie energica si permanent nemultumita se agita ca totul sa fie perfect si sufera un accident ce o expediaza in anticamera Raiului unde un “inger-ghid” incearca sa-i explice ca nu poate sa treaca “pragul” daca are probleme nerezolvate si este gata sa-i “furnizeze” informatiile importante dar… cine sa o asculte? Kate? Nope. Consecinta directa este ca Ingerul renunta la explicatii iar Kate se trezeste inapoi pe Pamant in “forma sa astrala” cu o misiune pe care nu o cunoaste, intr-un joc ale carui reguli de asemenea nu le cunoaste. Intre timp, neconsolatul Henry, este dus de o sora insistenta si usor Citeste mai departe »

Nota mea :
Este cel mai bun exemplu de film “indiferent”, nu pierzi nimic daca nu l-ai vazut dar nici nu-ti vine sa spargi LCD-ul sau sa iesi cu o criza de nervi de la Mall ca ai dat o caruta de bani. Este alegerea perfecta pentru o dupa-amiaza de weekend in care te plictisesti de moarte, prietenii nu te suna, iubita/iubitul are ceva important de facut si nu ai chef sa citesti iar la televizor sunt filmele pe care le-ai vazut acum 10 ani.

Daca citesti distributia si remarci numele lui Hayden Christensen (in rolul personajului principal David Rice) nu cumva sa faci vreo comparatie cu Star Wars pentru ca e deplasata. Avem efecte speciale frumoase, avem actiune, dar avem si multe, multe sabloane.

V-am facut curiosi? Nimic irezolvabil. Un tanar, emotiv si fara curajul de a se opune baietilor “populari” din scoala (sablon), se trezeste aruncat intr-un rau inghetat. In momentul in care te astepti sau sa se termine filmul sau sa dezvolte branhii si sa ne uimeasca in calitate de “omul din Atlantis“, domnul David (ca despre Domnia Sa este vorba), inchide ochii si se auto-teleporteaza in biblioteca. Desi indemnul este clar: “Mai pune si tu, mai baiete, mana pe o carte!”, el realizeaza ca are capacitatea de a se teleporta instantaneu daca vizualizeaza destinatia si bineinteles ca se gandeste cum Citeste mai departe »

100 Million BC (2008)

Cu: Michael Gross, Christopher Atkins, Greg Evigan

Regia: Griff Furst

Scenarist: Paul Bales

Durata: 85 minute

Genul: sf, fantezie, aventura

Dr. Frank Reno este un om de stiinta care a participat la Experimentul Philadelphia, decide sa initieze un nou experiment, in speranta ca el sa poata salva prima echipa trimisa prin anii ‘40. Echipa a calatorit inapoi in timp, pe vremea dinozaurilor, in Perioada Cretacica. Dar echipa nu s-a mai into…

Nota mea :

Mi-am propus o scurta pauza cu filmele ce mi-au placut si acum ma uit in partea cealalta la unul dintre cele care m-au dezamagit. “100 Million BC” este cel mai bun exemplu in ceea ce ma priveste. M-a atras incadrarea: actiune, aventura, fantastic, SF, ce mai… deja nu numai ca era musai sa-l vad dar ma simteam de-a dreptul obligat (fata de mine) sa o fac (reamintesc cititorilor ca sunt un fan al acestor genuri). Si nu mica mi-a fost dezamagirea si indignarea. Cum spunea un “coleg de breasla” ma consider fericit ca m-am uitat, ca sa nu trebuiasca sa va uitati si voi la el. Dar sa analizam metodic, si cu simtul raspunderii.

Subiectul: Celebrul proiect Philadelphia, nume de cod “proiectul Rainbow” cu scopul de a camufla navele se dovedeste a fi un teleportor teporal. Echipa originala teleportata se pierde in meandrele timpului (a si nu ale concretului) acum cca. 100 de milioane de ani. Mai precis undeva intre 70 si 75 milioane inaintea erei noastre (oricum nu dadea bine in titlu sa spui “75 Million BC”, cand 100 este mai interesant). Pentru cunoscatori vorbim de Cretacic (o perioada in care enigmaticii dinozauri, ce ne-au parasit fara un bilet de ramas bun, haladuiau inca pe Terra). Doctorul Franklin Reno manat de pierderea unui frate si a iubirii vietii sale strange o echipa de “Navy SEALS”, adica “cei mai buni dintre cei mai buni” la capitolul “recupereaza Citeste mai departe »

Nota mea :

Genul de productie ce ar fi trecut neobservata dca nu ar fi fost vorba de remake-ul unei nuvele SF cu acelasi nume apartinand celebrului Michael Crichton (creatorul serialului, de success, ER). Produsa ca miniserie de televiziune, in doua parti, “Germenul Andromeda” se bucura de progresul tehnologiei si al efectelor speciale aparute in perioada scursa de la prima aparitie in 1971. Ca marea majoritate a productiilor SF, adevaratele intrebari se ridica in spatele actiunii propriuzise.

Filmul debuteaza cu prabusirea, pe Pamant, a unui satelit enigmatic de provenienta terestra care este dus de doi tineri in oras (Piedmont) si apoi demontat. Aceasta “initiativa” reuseste sa transforme intreaga populatie a orasului in “aia mari si negrii de respirau greu” (sau deloc) deoarece satelitul poarta un germen patogen ce transforma sangele in praf. Bineinteles ca se declansaza starea de necesitate, este convocata o echipa de specialisti in bio-hazard si armata pune piciorul in prag. Ce-o fi oare, ce-o fi oare? Primele ipoteze la cel mai inalt nivel nu intarzie: “Ce este? Atac biologic”; “Cine? Ceilalti.”; “De ce? “Nu conteaza ca le aratam noi cine are Citeste mai departe »