Nota mea:

“I’m sorry, dad!”

Dupa nefericita experienta pe care a avut-o odata cu reintalnirea cu Al Pacino in “Righteous Kill”, Robert De Niro revine la viata gratios, talentat si pus pe cucerit inimi in acest excelent “Everybody’s Fine” creat de Kirk Jones. Filmul este unul bun deoarece reuseste ceea ce stiam cu totii deja ca este important la un produs -  sa “ne atinga”. Da, e placut pentru ca producatorii tranfera inspirat pe ecran o simpla poveste de viata, reprezentarea perfecta a zbuciumului prin care trece un parinte indiferent de varsta acestuia.

De Niro personifica asadar orice parinte care a existat sau va vietui pe aceasta planeta. Este omul care isi face griji pentru puiul sau inca de cand se afla in pantecele mamei si continua sa o faca pana cand acesta va reusi in viata. Gresesc, experienta nu se termina nici macar atunci, legatura parinte-copil neputand fi intrerupta decat intr-un singur mod, moartea unuia dintre acestia. Si totusi filmul, desi drama, nu este despre moarte, ci partea placuta, viata. Aici, pe Pamant, totul este bine atat timp cat inca respiram. Acesta este mesajul care ne este transmis prin calatoria umila a personajului actorului amintit.

Frank Goode (De Niro) este un pensionar, ramas vaduv de opt luni, care simte ca singuratea il doboara mult mai repede decat se astepta. Totul deoarece nu reuseste sa pastreze legatura cu cei patru copii ai sai la modul cum o facea consoarta sa. Cand invitatia lui de a-i reuni la aceeasi masa este refuzata rand pe rand sub diferite pretexte batranul hotaraste sa plece la drum si sa-si surprinda copiii cu cateva vizite inopinate.

Asistam astfel la un apasator road-trip de-a lungul Americii. Frank Goode, desi bolnav, dovedeste tuturor cat de mult conteaza familia si puterea de sacrificiu. Un parinte va fi mereu langa tine cand vei avea nevoie de alinare. Minciuna nu ajuta niciodata, copilule! Batranul se intalneste rand pe rand cu trei dintre cei patru copii ai sai, interpretarile acestora apartinand cunoscutilor Kate Beckinsale, Sam Rockwell si Drew Barrymore. Nu voi insista pe nereusitele acestor personaje ci doar pe modul de a le ascunde de cel pe care, cred ei, trebuie sa-l faca mandru.

Vom ramane dezamagiti de actiunile celor trei, actiuni care il indeparteaza pe tata si il conduc nevoit catre o concluzie nimicitoare. Pe cat de dureros pe atat de adevarat se dovedeste tratamentul din “Everybody’s Fine”. Personal, pe langa cateva lacrimi, filmul mi-a dat si imboldul necesar pentru un gest pe care nu l-am mai incercat de mult – imbratisarea parintilor. Cat de minunat este!

Recomand cu incredere urmarirea acestei povesti, scena mesei finale reprezentand o mangaiere binevenita. Nu este insa de lepadat nici scena pranzului de dinaintea furtunii, scena care face legatura stralucit intre o lume rea, cea in care traim, si lumea mai buna, cea de dincolo. Ati crede probabil ca este mai bine sa alegem lumea buna… Ei bine, atata timp cat “Everybody’s Fine”, adica toti sunt in viata si sanatosi, lumea aceea minunata pe care o cautam este chiar aici, accesibila tuturor. Avem nevoie doar de cei dragi pentru a o descoperi. Parol.

Poze Everybody’s Fine

Trailer Everybody’s Fine

Subtitrare Everybody’s Fine

Alte filme:

1. Trailer – Everybody’s Fine (2009)
2. The Brothers Bloom (2008)
3. What Just Happened? (2008)
4. Feature International Trailer – The Sorcerer’s Apprentice (2010)