Nota mea:

My husband’s cheating on me. At least, I think he is…

Astazi imi iau libertatea de a prezenta publicului larg opinia-mi referitoare la un film ce face parte dintr-un gen foarte indragit in toate colturile lumii – thrillerul erotic. Ca nu e una favorabila va veti da seama inca din start. Dar cuvintele mele de ocara va vor face sa ocoliti un produs expirat si reambalat, dandu-va astfel sansa de a alege un alt titlu, poate unul mai inspirat.

Asadar Chloe reprezinta doar o tentativa esuata de seducere a publicului larg. Sexul vinde, toata lumea o stie ! Asa au gandit si cei responsabili de proiectul in cauza. Iata de ce au preluat povestea filmului Nathalie… si au remodelat-o pentru o ingurgitare in masa. Tocatura nu este insa nici pe departe comestibila, de asta va veti convinge singuri. Totusi trebuie sa recunoasteti ca va va fi greu sa evitati un film in care lesbianismul, sanii plini si fanteziile erotice completeaza din Citeste mai departe »

Nota mea:

Daca estrogenul s-ar materializa, cum ar arata?

Asta ma intrebam de ceva vreme, dinainte sa fac rezervari la cinematograf si sa vizionez Sex And The City 2. Si cand am intrat in sala, am avut o revelatie. Asa arata! O incapere plina cu femei, ici colo, razlet, cate un barbat circumspect si rusinat, tarat probabil de prietena la film, pentru ca, nu-i asa, “hai, iubi, ca e funny!”. Hormonul feminin plutea in aer, avea miros de floricele, suna a crantaneli si putea fi taiat cu cutitul. Cred ca filmul merita sa fie lansat de 8 martie si inchinat sexului frumos intrucat, desi stim cu totii ca e produs pentru femei, Michael Patrick King s-a chinuit pe toate caile sa scoata in evidenta acest lucru. Bling-bling, sclipici, multa moda, I’m a woman, iar sclipici, iar I’m a woman. Singurul lucru pe care nu l-a facut a fost sa se strige la inceputul filmului “stralucesc si ma dedic muierilor”, desi poate ar fi fost mai indicat sa ne anunte o singura data (sa stim si noi unde am intrat, estrogenul e un hormon dezorientat in general) si scapam de toata sarada Citeste mai departe »

Nota mea:

“Three assholes, laying in on one guy while everybody else watches? And you wanna know what’s wrong with me? Yeah, I’d rather die… so bring it on!”

Daca Tarantino s-ar decide intr-o buna zi sa faca un film cu super eroi, poate ca ar fi aratat ca acest Kick Ass. Mai mult ca sigur ca ar fi scuipat sfidator si fara rusine in fata curentului actual care bate pe strazile Hollywoodului care mai are inca putin si ramane si fara super eroi. Studiourile vor trece la aglomerarea lor in diverse filme care vor parea din ce in ce mai grandioase si spectaculoase.

Spectaculos este si Kick Ass, care debuteaza cu o cascadorie a la “Jackass”.  Factorul de risc este ridicat, dar la fel si povestea realizarii acestui film. Regizat in stilul lui Tarantino, cu bugetul unei productii Tarantino (s-au strans bani mana de la mana pentru realizarea lui Kick Ass), dar cu alti oameni in spatele filmului care a indraznit sa evite intrarea principala de la Hollywood si a luat-o pe usa din spate. Intrarea in flagrant a scutit filmul de orice Citeste mai departe »

Nota mea:

Austriacul născut în Germania Michael Haneke este un regizor incomod, dificil de digerat, controversat şi original, iar cine a vizionat anterior măcar unul dintre filmele sale este imposibil să nu fie tentat să urmărească cea mai recentă producţie ieşită din mâinile lui „Das weisse band” („The white ribbon” – Panglica albă ), cu atât mai mult cu cât are la activ un Palme D’Or în anul 2009, un Golden Globe şi două nominalizări la Oscar în anul 2010. Din păcate pentru mine am reuşit să îngurgitez până în acest moment numai „Funny games US” şi „Das weisse band”, suficient însă pentru a mi se deschide apetitul şi curiozitatea faţă de opera cinematografică marca Haneke şi pentru a-mi dori să rezerv un loc la Noul Cinematograf al Regizorului Român din Bucureşti în perioada 18 mai – 28 mai pentru a urmări o proiecţie specială cu zece dintre cele mai reprezentative filme ale regizorului.

Fără  a avea în distribuţie actori  Citeste mai departe »