Nota mea:

„Echilibrul necesar pentru o viaţă fericită este iluzoriu”

Recunosc faptul că am selectat spre vizionare filmul „Leaves of grass” din motive pur subiective întrucat sunt o fană declarată a actorului Edward Norton, ceea ce nu înseamnă că sunt oarbă la calitatea îndoielnică a materialelor cinematografice în care se implică de aproximativ 4 ani sau că sunt indulgentă cu alegerile nonconformiste şi şocante pe care le face de la „The painted veil” încoace. Pentru cine este familiarizat cu prestaţiile actoriceşti de excepţie ale lui Edward Norton din pelicule precum „American history X”, „Fight club”, „25^th hour” sau „Primal fear” reprezintă o mare dezamăgire şi frustrare să îl observe jucand în prostioare cu pretenţii de genul „The incredible Hulk” sau „Leaves of grass”, chiar dacă actorul şi-a justificat în repetate randuri selecţia prin prisma intenţiei de a aborda roluri cat mai diverse şi cat mai provocatoare. Însă afirm cu mana pe inimă că, dacă rolurile Derek Vinyard, The Narrator, Monty Brogan sau Walter Fane pot fi considerate autentice provocări, rolurile Bruce Banner şi într-o oarecare măsură Bill / Brady Kincaid sunt un soi mai Citeste mai departe »

Nota mea:

“I’m not interested in talking any more shit!”

Nici pe mine nu ma intereseaza vorbaria, dar cam asta se intampla in “Edge of Darkness“. Actorii vorbesc si ameninta ca se vor opri din vorbit, dar dialogul este de neoprit, plictiseala este otrava acestui film, iar antidotul este iesirea din sala de cinematograf.

A fi tatal unei fice rapite, ucisa sau torturata este mare bataie de cap, dar meserie profitabila la Hollywood. Se plateste bine. De aceasta data, alta fata, alt tata, alt scenariu, alt regizor, alta viziune “proprie”.

Mel Gibson este Tom Craven, politai din Boston si foarte dedicat in Citeste mai departe »

Nota mea:

“My movies are not movies of answers but of questions.”

Acum ceva vreme scriam aici despre noul proiect al lui Alejandro Amenabar. La aproximativ un an de la redactarea stirii, l-am si vizionat. Iar cuvintele lui Amenabar din debutul recenziei reflecta exact sinteza filmelor lui. Din acest motiv am ales sa le folosesc ca motto, mai ales pentru ca Agora este un film care ridica intrebari si care invita la vizionarea dincolo de evidente.

In secolul al IV-lea D.Hr., celebra femeie astrolog si filozof Hypatia din Alexandria isi impartea viata intre Citeste mai departe »

Nota mea:

Thank you for reminding me I’m not special.

“Nine”-ul lui Rob Marshall castiga cu brio premiul pentru cel mai plictisitor film pe care l-am vazut in acest debut de 2010. Nu mi-am dorit niciodata cu atata ardoare sa se termine un film. Stiu, ar fi trebuit sa fiu extaziat de incredibila performanta data de Daniel Day-Lewis, excelent in a reda tumultul interior al personajului caruia ii da viata. Ei bine stiam ce poate actorul englez, asa ca am sa ma abtin in a cadea pe spate la prima sa grimasa. Filmul e doar unul cu pretentii. Atat.

Parca deja vad scris, “un musical ce transpune extraordinar trairile regizorilor”, acesti futalai cu idei de premarire, aceste genii neintelese care trebuie sa dea cu capul de pragul de sus pentru a invata ce e real si ce Citeste mai departe »

Nota mea:

Fie că am citit vreodată romanul autobiografic „Numai cu fiica mea” al scriitoarei nord-americane Betty Mahmoody, fie că am vizionat documentare despre condiţia inferioară a femeii în ţările arabe, fiecare dintre noi a luat cunoştinţă într-un fel sau în altul de modul în care musulmanele luptă să supravieţuiască într-o lume crudă a bărbaţilor. Inspirat din cartea cu acelaşi titlu a jurnalistului francezo-iranian Freidoune Sahebjam, care a fost publicată în anul 1994 şi este bazată pe o poveste reală, filmul „The stoning of Soraya M” relatează o întamplare cutremurătoare petrecută în Iran în anul 1986 şi surprinde reacţiile pe care le-a generat lapidarea unei neveste nevinovate printre membri comunităţii arabe, dar şi pe plan internaţional. Soraya ( Mozhan Marno ) este o soţie fidelă pentru Ali şi o mamă devotată pentru cei patru copii rezultaţi din căsnicia lor, singura vină pe care i-o poate atribui bărbatul de care şi-a legat destinul fiind aceea că este suficient de încăpăţanată încat să refuze divorţul şi să nu-i permită acestuia să se Citeste mai departe »

Nota mea:

You can’t trust vampires… Trust me.

Cati dintre voi au asteptat cu nerabdare Twilight 2? Cati ati fost din prima zi de lansare in cinema pentru a-l urmari? Sunt sigur ca multi au raspuns pozitiv la cel putin una dintre cele doua intrebari. Dupa vizionare mai apare insa o intrebare – cati dintre voi sunteti multumtiti de ceea ce ati vazut?

Personajul care scrie aceste cuvinte a avut  asteptari prea mari de la prima parte si a fost totalmente dezamagit. De aceea a asteptat calm ca isteria lansarii partii secunde sa dispara in neant. Acum e liniste in juru-mi si Citeste mai departe »

Nota mea:

Who ordered the whup ass fajita?

Fratilor, pe cat de mult laudam originalul pe atat de mult am sa blamez aceasta continuare nereusita si deloc necesara. Stay tuned to find out why! In 1999 Troy Duffy facea pe dracu in patru sa-si faca un nume si investea tot ce avea in acest proiect deosebit. Degeaba, initial totul transformandu-se intr-un dezastru, semnificand ca rularea in cinematografe nu a produs rezultatele scontate. Din fericire pentru el avea sa aiba partea de o a doua sansa odata cu lansarea pe DVD. Filmul avea sa sparga recordurile fiind unul dintre cele mai bine vazute titluri la vremea lui. Bravo!

Era doar 2008 cand am vazut prima parte. Nu a contat, “The Boondock Saints” parandumi-se Citeste mai departe »