- acest film este disponibil pe DVD  la ProVideo.ro -Teroare in Paris

Violenta gratuita, declansata de orice motivatie puerila este tot timpul binevenita. S-a demonstrat ca si mai marii actori de la Hollywood pot sa o faca, atunci de ce nu s-ar putea si in Franta ? Trucul este sa ai un rezultat pe masura. Si rezultatul este un amestec de Luc Besson si Pierre Morel (Banlieue 13) care isi infig cateva picioare sanatoase in pachetul testicular al cinematografiei violente. Taken arata ca reteta functioneaza. Se ia thrillerul clasic de rapire a cuiva drag, desenezi niste figuri geometrice cu pumni ai furiei a la Jet Li sau Jackie Chan, si ii arunci intr-un Paris decadent, murdar si periculos. Este cel mai usor sa distragi atentia cu bataie. Si de ce nu ? Povestea isi pierde de intensitate si tot ce ramane este o electrocutare din care incerci sa intelegi ce tocmai ai vazut.

Pe scurt am sa incerc sa va explic de ce Taken nu trebuie ratat. In momentul in care personajul principal arunca o replica precum „I’ll tear down the Eiffel Tower if I have to!”, incepi sa iti pui intrebari. Ce-i cu personajul asta ? Intamplarea face ca dansul cu pricina este un tata foarte, chiar prea protector. Nu numai ca e innebunit dupa fiica lui, dar in trecut din cauza job-ului de la guvern (un simplu fost spion CIA), si-a ignorat fiica si acum incearca sa-i recastige dragostea si timpul pierdut alaturi de ea. Face el ce nu-i place si ii da voie fiicei lui sa plece la Paris (cica… de fapt fata avea planuri sa se Citeste mai departe »

- acest film este disponibil pe DVD  la ProVideo.ro – Calatorie spre centru Pamantului

Filmul este foarte comod, si nu te solicita foarte mult. Tocmai de aceea grabeste pasul la un ritm alert, dar tot comod, incat se poate urmari cu usurinta. Nu dureaza mult pana cand toata povestea se mobilizeaza in asa fel incat sa ajunga mai repede, in centrul povestii si in centrul pamantului. Si ajungi repede acolo, pentru ca altceva nu se prea intampla. Si oricat de banal ti se pare filmul, nu ai cum sa scapi de forta gravitationala a imaginilor care cad perpendicular pe retina ta. Singura cadere libera in banal la care chiar am ras, a fost gaura aia mare, in care cad protagonistii nostrii. Greutatea lui BrendanFraser in cadere libera este identica cu cea a nepotului lui, si a unei bastinase islandice, foarte subtirica in talie. Dar nici asta nu deranjeaza, pentru o astfel de plonjare, care pare ca nu se mai termina, iti da prilejul sa urmaresti un dialog pe reprize, cu cateva urlete de groaza introduse pe alaturi. Cad, urla, dialogheaza, mai cad ceva mai mult, mai urla putin, inca un dialog, si am ajuns in centru.

Odata ajunsi in lumea lui Jules Verne, portretizata via efecte computerizate 3D, constat ca am devenit pe loc un vernian (termen folosit pentru persoana care crede in opera fantastica a lui Jules Verne). Motivul este simplu. Calatoria asta este partial 3D, pentru ca imbina elementele “live-action” cu cele computerizate.

La un moment dat, constientizezi pronuntat ca aceasta calatorie este 3D. Daca tot si-au propus sa faca un film dupa cartea lui Jules Verne, atunci cerintele sunt mari. Journey to the Center of the Earth 3D reuseste sa multumeasca. In afara de faptul ca este un road movie, filmul incanta prin acel divertisment pre Indiana Jones and The Temple of Doom (o cursa pe un rollercoaster al mortii), pasari colibirii  Citeste mai departe »