Nota mea:

“Miss use of power is the premise of tirany!“

Singura tiranie despre care se poate vorbi este filmul Frost / Nixon. Mi se pare destul de interesanta o incercare de a arata publicului, care pana acum a stat in ceata, cam care este cu adevarat fata unuia dintre cei mai notorii presedinti ai Statelor Unite ale Americii. Din pacate nu l-a intrecut pe George W. Bush, care a reusit sa devina cel mai prost presedinte din istoria acestei tari. Pentru mai multe detalii, filmul W. este cel mai indicat studiu de caz, care va va descreti fruntea multor sceptici in ceea ce priveste spusele mele.

Pretentiile de la un film precum Frost / Nixon sunt foarte mari. In primul rand reda anumite elemente cheie dintr-o poveste bazata pe fapte reale. Am ales sa utilizez “bazata”, dar probabil ca trebuia sa spun mai mult “adaptata”. Filmul lui Ron Howard isi are radacinile in realitate. Pilonul pe care se sprijina acest film este fixat in istorie. Numai ca lui Ron Howard nu ii este rusine si isi permite sa adapteze pana si unele din cele mai importante intamplari din istoria tarii lui. Interviurile lui Frost cu Nixon au avut loc, dar multe din dialoguri si “intamplari” sunt schimbate pentru a apasa putin mai mult latura tragica a unui film care cere sa fie despre politica dar de fapt este nivelat si poate fi usor de comparat cu o competitie sportiva.

Incet, chiar foarte incet, dar sigur, filmul inainteaza spre ceea ce cu totii am vazut prin filme sportive. Avem un montaj cu antrenamente (documentarea celor patru cavaleri albi pentru interviuri), aparenta infrangere (rezultatul primelor interviuri) si apoi obtinerea victoriei de catre echipa de “baieti buni”. Dar asta numai dupa ce avem o alta scena cu tipul care cu o noapte inainte de “confruntare”, mai depune un mic-mare efort si reuseste sa descopere cheia victoriei (o noapte alba este de ajuns pentru ca Frost sa inteleaga toata istoria administratiei din timpul candidaturii lui Nixon). Ron Howard nu este decat un impostor care aduna toate cliseele unui film cu si despre sport, le dezbraca, le machiaza bine, si le imbraca la loc, la patru ace, le inchide la toti nasturii, si obtine ceea ce vroia. Un film politic.

Tactica lui Ron Howard se axeaza pe aparare. El are grija sa isi apere filmul, ca nu cumva sa fie prea plictisitor. Dar metodele sale sunt un pic prea politicoase si nu fac decat sa dubleze aceasta aparare prin diverse interventii (care taie prin montaj) ale actorilor care au luat parte la aceasta poveste. Asta nu denota decat ca domnul Howard a stat prea mult cu nasul in toate cartile impanzite cu mistere si ghicitori ale lui Dan Brown. Aceste scene “cut to…” transmit un singur mesaj: “spectatorul este prea retardat mintal incat sa inteleaga, asa ca ii mai explicam noi odata.” Dar de multe ori cantiatea de dialog este asa apasatoare (calitatea lipsind cu desavarsire) incat Ron Howard sigur s-a gandit ca fara aceste explicatii, spectatorii sigur vor iesi din sala de cinematograf cu numeroase semene de intrebare si mirare atarnand deasupra capului. In tot acest teatru politic, presa, adica Sam Rockwell si Oliver Platt, simbolizeaza justitia, cavalerii albi ai dreptatii, care nu vor decat judecarea unui om care a fost pardonat in secunda doi (de catre urmatorul presedinte Gerald Ford), pentru una din cele mai mari fraude aduse Statelor Unite ale Americii.

In ceea ce priveste distributia actorilor, il voi aminti doar pe Sam Rockwell, deoarece personajul secundar Nixon, un adevarat actor shakespeareian, Frank Langella (a primit premiul Tony pentru rolul sau din piesa de teatru cu acelasi titlu) nu face decat sa bolboroseasca cuvinte si sa te adoarma cu fiecare propozitie la care pune punct. Michael Sheen uita ca este actor intr-un film si tot ceea ce face este sa se comporte ca o gazda de talk-show. Freza lui linsa si centrata la milimetru, acompaniata de zambete interminabile, sunt singurele sale sfortari actoricesti.

Niciodata nu mi-a placut sa vorbesc despre politica, iar aceasta productie este fixata pe ideea ca trebuie sa ne arate cat mai multe in cel mai scurt timp posibil. Da, este vorba despre istorie. Si sunt sigur ca acest film ii va informa si pe aceia care nu au absolut nici o idee despre care a fost rolul lui Nixon in toata afacerea aia Watergate. Numai ca Frost / Nixon nu face decat sa imi arate ceea ce stiam deja si mi-o mai explica si de doua ori, de parca as fi prost.

Poze Frost/Nixon

Trailer Frost/Nixon

Subtitrare Frost/Nixon

No related posts.