Filme 2009 - The Open Road (2009)

The-Open-Road

Nota mea:

- How come you stoped calling?

- You disconected your phone, dad!

- Oh, so dou you…

- That was my dorm phone. I graduated!

“The Open Road” este, dupa cum v-ati astepta, o drama. Si?! Ce face o drama de obicei? Scoate in relief diferite situatii din viata noastra, aparent banale, pe care le ridica la rang de problema internationala; cine stie poate cineva se regaseste in subiect sau isi pune intrebari referitoare la existenta pe care o duce. Pricepurati ceva?! Nici eu!

Filmul de fata ar vrea sa ve faca sa ne punem acele intrebari existentiale dar nu reuseste. Asta pentru ca abordeaza prea “light” relatia tata-fiu din film. Iata de ce nu ne ramane decat sa realizam ca privim un film anost care nu duce nicaieri. Nu are mesaj clar, lucru pe care vi-l spune unul care l-a urmarit pana la final, nu emotioneaza pe nimeni… La naiba, nu stiu ce ai putea sa simti privindu-l pana la final.

Realizezi doar ca este facut profesionist, filmat si montat corect, jucat peste medie. Si din nou intrebarea: “cui i se adreseaza?”. Fanilor lui Justin Timberlake, cei care ar trebui sa se convinga ca acesta nu este numai un cantaret de succes ci poate avea succes si in lumea celei de-a saptea arte?! Eu asa cred, vazand ce rol ofertant i-a cazut in mana fostului domn Spears, Diaz ori Biel. JT joaca aici rolul fiului unui foste glorii a baseball-ului, unul dintre cele mai iubite sporturi de peste ocean, care incearca sa-i indeplineasca dorinta mamei sale, aflate pe un pat de spital, urmand a fi operata. Care este doleanta acesteia? Aceea de a-l aduce la capataiul sau pe tatal instrainat. Barbatul, jucat convingator de Jeff Bridges, este un narcisist convins ce cutreiera tara continuand sa-si povesteasca pataniile din vremurile glorioase ori acordand autografe fanilor. Nu a mai pastrat legatura cu fiul sau, dialogul din relica aleasa de mine fiind elocvent.

Cum era de asteptat JT isi convinge tatal sa mearga la spital, punctul de start pentru un road-trip care, evident, va ajunge sa-i apropie pe cei doi. Nu avem parte de cine stie ce aventuri. Doar mici discutii intre cele doua personalitati, intrerupte destul de des de mica si prietenoasa Lucy (Kate Mara), o fosta iubita de-a tanarului, actuala ocupanta a statutului de amica care a acceptat sa-l insoteasca. Si in aceasta relatie avem un happy-ending; poate astfel voi intelege cum de “The Open Road” a fost incadrat pe diverse siteuri de film drept comedie.

Fara a parea un film de sarit, “The Open Road” nu atrage elogii de nicaieri. De ce am incepe noi sa o facem? Este doar o manta de vreme rea, un produs care nu si-a fixat obiective, nu stie ce vrea de la cei care il urmaresc. Iar daca eu ca spectator nu obtin nici o stare si ma gandesc doar la cat de frumoase sunt culorile peisajelor din film, am vreo vina?! Cam atat despre o drama soft departe de a fi convingatoare.

Poze The Open Road