Nota mea:

The Ugly Truth e o comedie care, ca sa fiu simplist, prefera forma in detrimentul fondului. Iar cand vine vorba de forma, regizorul Robert Luketic nu e un amator; la urma urmei a realizat Legally Blonde si Monster in Law.

Abby (Katherine Heigl) e o producatoare de showuri TV cuminti pentru un post din Sacramento. Sefii ei, ajunsi la capatul rabdarii cu programele conventionale care nu pot vinde reclame, il angajeaza pe Mike (Gerard Butler), un realizator TV impertinent, sa tina o rubrica despre natura relatiilor dintre femei si barbati, rubrica numita “The Ugly Truth”. Nu e un secret pentru nimeni faptul ca Abby il detesta pe Mike din prima secunda pentru ca e misogin si sexist si ca asta duce la tensiune sexuala intre cei doi. E o premisa primitiva in filme, iar Luketic o foloseste si el. Abby isi doreste un barbat complex, inteligent, adorator de muzica clasica si de pisici, iar Mike prefera sa se uite la fete luptandu-se intr-un bazin cu jeleu. De capsuni, precieaza Mike, dupa ce, de dragul ratingului, e impins in bazin langa fetele carora le propune mai apoi un 3some. Abby, nesigura pe metodele ei de seductie, se lasa ajutata de Mike in tentativa ei de a cuceri un doctor frumos si destept, caruia ii vede penisul cand il cunoaste, cazand din copac la 20 de centimetri de genitaliile descoperite ale acestuia- da, e genul acela de film.

Exista o axioma in comediile de gen, cum ca “sex jokes” functioneaza indiferent de continut. Altfel spus, o gluma cu sex nu poate fi proasta; si daca e lipsita de umor si pur si simplu nepotrivita, faptul ca spune ceva despre sex (grafic, daca se poate) e de ajuns pentru a tine in priza un public considerat din start retardat de marile studiouri (spun asta dupa ce am vazut toate filmele cu roboti ale verii). Intre Abby si Mike exista o distanta mare care, evident, trebuie micsorata pentru a permite un amor. Si asta se face cu ajutorul a doua personalitati cinematografice de marca: penisul si vaginul. Glumele legate de organe sexuale si functiile lor sunt la tot pasul; Mike isi construieste glumele si replicile spunand ce face un penis sa “ticaie”, iar Abby se apara punand in drumul spre vaginul ei obstacole precum gusturi comune intre parteneri, “chimia erotica”, dansul si altele. Dar, pana la urma, totul se reduce la cat de repede, de des, de neasteptat si de memorabil ramane evenimentul sexului. Chiar si latura mai sensibila, ascunsa a lui Mike ajunge sa fie prezentata prin faptul ca el are mai putin chef de sex si glume deocheate de cand e indragostit.

K. Heigl e penibila din cale afara. Nu stiu daca i s-a spus sau nu, dar simularea unei felatii asa cum e ea simulata si pe stadion nu e chiar un act actoricesc de referinta. Apoi, rostirea de 7 ori a cuvantului “cock” intr-o singura propozitie s-ar putea sa nu fie atata de “tare” pe cat producatorii filmului cred ca e. Despre Mike nu putem spune prea multe; e un tip banal, fara umor, care crede ca lumea incepe si se termina cu un blowjob, dar neaparat prestat de o tipa care arata bine, nu de o “Shrek” (cum le numeste el pe femeile care nu au prieten). Din 94 de minute de film am dedus ca Mike face mai multe referinte la vaginul lui Abby decat la persoana ei; nu uitati, Mike o iubeste pe Abby.

Daca in “Funny People” penisul era o tema ok de umor, aici e o sursa catastrofala. Nu doar ca nu e amuzant, dar cei care au scris glumele nu par sa aiba experienta de viata necesara scrierii unor poante despre sex/relatii/flirt(nici macar nu par sa fi vazut filme in care asa ceva e prezentat cat de cat tolerabil). In concluzie, “The Ugly Truth” e o bajbaiala infantila despre un subiect supraexploatat. Filmul pare gandit si realizat de niste adolescenti timizi care fantazeaza in legatura cu fotomodele care daruiesc felatii in schimbul unui salut sau a unui pahar de apa.

Poze The Ugly Truth

Trailer The Ugly Truth

Subtitrare The Ugly Truth

Alte filme:

1. Trailer – The Ugly Truth (2009)
2. The Ugly Truth (2009)
3. Trailer – The Bounty Hunter (2010)
4. The Bounty Hunter (2010)