The X-Files: I Want to Believe

Nota mea: **********

Nu ma pot pronunta asupra a ceea ce ati simtit voi atunci cand s-a lansat pe marele ecran filmul The X – Files: I want to believe, dar in ceea ce ma priveste am asteptat evenimentul cu nerabdare si cu inima pulsand nebuneste in ritmurile celebrei melodii cu care se deschidea fiecare episod al serialului TV, rasunandu-mi in urechi la fel de cunoscutul motto “Adevarul e dincolo de noi” si lasandu-ma prada unei stari de surescitare exagerate, cauzate de nostalgia si dorul dupa personajele care mi-au incantat anii adolescentei si ai primei tinereti. Desi difuzarea serialului s-a intins pe parcursul a aproximativ 9 ani si a insumat nu mai putin de 9 sezoane, nu imi amintesc sa fi avut nici macar o singura data impresia ca m-am plictisit in fata televizorului si ca regizorul si scenaristul Chris Carter nu ma mai poate surprinde sau soca prin ceva original, ba dimpotriva, am sorbit cu acelasi interes si cu aceeasi frumoasa nebunie misterul pe care il aducea in fiecare saptamana in viata mea fiecare nou episod si m-am lasat purtata pe aripile fanteziei pe care mi-o propuneau agentii FBI – Fox Mulder si Dana Scully.

Ca o prima remarca, m-am bucurat de faptul ca – in cea mai mare parte – echipa ce a contribuit la succesul seriei TV a ramas intacta, regasindu-i cu placere in distributia filmului din anul 2008 pe David Duchovny, Gillian Anderson si Mitch Pileggi in rolul lui Walter Skinner, fostul sef al sectiunii secrete X-Files din cadrul FBI-ului, coordonati cu aceeasi abilitate de pe margine de catre regizorul Chris Carter, care este si autorul scenariului alaturi de Frank Spotnitz. Ca un bonus, producatorii au avut inspiratia de a o atrage in echipa si pe talentata actrita Amanda Peet, careia i-au incredintat partitura ambitioasei si bataioasei agente FBI Dakota Whitney, cea care si-a asumat riscul de a deveni nepopulara in randurile colegilor si superiorilor sai ierarhici atunci cand a luat decizia de a-l determina pe proscrisul Fox Mulder sa participe alaturi de ea la o ancheta stranie implicand disparitia misterioasa a unei agente FBI pe nume Monica Bannan.

Filmul este cu siguranta dur sub aspect vizual si dificil de urmarit sau de apreciat de catre o inima mai sensibila sau mai slaba de inger deoarece impactul imaginilor in care avem de-a face cu trupuri umane torturate si ciopartite in cele mai sadice moduri cu putinta este foarte puternic. Practic, nu imi amintesc sa fi avut parte de atat de multa violenta si de atat de mult sange in nici un episod al serialului TV, diferenta substantiala dintre serial si film constand in faptul ca primul se orienteaza cu predilectie spre rezolvarea unor mistere cu elemente de science-fiction, care nu implica decat arareori brutalitate, in vreme ce al doilea este inclinat mai degraba spre studiul comportamentului uman de tip psihopat si sociopat, ca element de baza in crearea unor monstrii cu chipuri omenesti, care nu isi pot controla impulsurile criminale si care se transforma in mod firesc in asasini in serie. Originala si in acelasi timp oripilanta ideea unor experimente (hai sa le spunem cu indulgenta stiintifice) care au drept scop atasarea capului unui om la trupul unui alt om in incercarea de a face acest “angrenaj” sa functioneze la parametri normali, ca si cum ar fi un tot unitar. Sigur ca daca esti un adept al machiavelismului poti afirma ca scopul scuza mijloacele, iar in acest caz scopul era unul “nobil” – acela de a salva viata unei persoane bolnave de cancer pulmonar in faza terminala, insa daca tinem seama de faptul ca acest om este liderul de origine rusa al unei organizatii mafiote e posibil sa ne gandim de doua ori inainte de a arunca cu vorbele si de a ne grabi cu concluziile.

Pata de culoare, sarea si piperul, personajul care mi s-a parut foarte interesant si foarte bine construit in aceasta pelicula a fost preotul pedofil Joseph Crissman ( interpretat credibil de catre actorul Billy Connolly), condamnat in trecut pentru molestarea sexuala a 37 de copii si care joaca un rol crucial in ancheta FBI-ului prin viziunile sale paranormale, care ii aduc pe agenti cu un pas mai apropae de solutionarea cazului unor ciudate disparitii de persoane. La fel ca in serialul TV, Fox Mulder este cel care are mintea deschisa la nou si este pregatit sa imbratiseze si sa analizeze indeaproape fenomenele ce depasesc capacitatea de intelegere a celorlalti si care nu pot fi percepute cu ajutorul celor cinci simturi, in vreme ce Dana Scully ramane rationala, concentrata pe dezlegarea misterului cu ajutorul armelor de care dispune stiinta, reticenta la asa-zisele puteri extrasenzoriale ale medium-ului, respingand propunerea de a se intoarce in FBI acum cand a reusit sa isi gaseasca echilibrul si linistea in profesia de medic pe care o practica cu atata pasiune si pentru care are o adevarata vocatie si in relatia de iubire pe care a construit-o in timp cu fostul ei camarad Fox Mulder. Imi amintesc ca pe parcursul celor 201 episoade cate a numarat serialul TV, ne intrebam cu totii cand vor izbucni la suprafata sentimentele latente care zaceau in sufletul celor doi agenti FBI, curiozitate care nu ne-a fost satisfacuta niciodata la vremea respectiva. Daca mai exista printre voi vreun nostalgic care si-a dorit pe atunci sa ii vada pe Fox Mulder si Dana Scully sarutandu-se macar o data sau jucand impreuna o scena de dragoste, atunci va divulg faptul ca acest lucru se va intampla in filmul recent aparut “The X-Files: I want to believe”, dar am impresia ca pentru cei care au vizionat deja primul film ce a avut la baza seria de televiziune nu mai este o surpriza. In ceea ce ma priveste, imi marturisesc handicapul de a nu fi vizionat inca filmul respectiv, motiv pentru care am extras elementele lipsa din povestire din aluziile pe care le-au facut pe parcursul peliculei de fata Fox si Dana cu privire la excluderea lui Mulder din FBI sau la relatia lor amoroasa mai veche, concretizata din cate se pare in nasterea unui copil al cuplului pe nume William, care din pacate nu a trait.

Sper sa imi fie scuzat subiectivismul evident si fair-play recunoscut aici, dar nu pot acorda filmului The X-Files: I want to believe decat o nota de 10 deoarece sunt topita dupa tot ceea ce a insemnat de-a lungul timpului fenomenul X-files si oricate lipsuri ar avea pelicula de fata pentru mine ramane foarte aproape de suflet si generatoare de mare melancolie.

Poze The X-Files: I Want to Believe

Poze Dosarele X: Vreau sa cred - The X-Files: I Want to Believe Poze Dosarele X: Vreau sa cred - The X-Files: I Want to Believe Poze Dosarele X: Vreau sa cred - The X-Files: I Want to Believe Poze Dosarele X: Vreau sa cred - The X-Files: I Want to Believe Poze Dosarele X: Vreau sa cred - The X-Files: I Want to Believe

Trailer The X-Files: I Want to Believe

Subtitrare The X-Files: I Want to Believe

No related posts.